Autor:
Mircea Nica
Investiţiile pe care le-am prioritizat în funcţie de solicitările pe care le-am avut din piaţă şi, în special, cele pe partea de interconexiune pe graniţa de vest a ţării, toate sunt din fonduri europene, pe Fondul de Modernizare, a spus Cosmin Nicula, membru Directorat, CFO Transelectrica, în cadrul ZF Piaţa de Capital 2026.
“Pe graniţa de est a României, investiţiile sunt din fonduri proprii. Dacă avem interconexiuni cu Republica Moldova, în special, nefiind o ţară membră a Uniunii Europene, nu ne este permis să investim din fonduri europene sau să accesăm fonduri europene pe astfel de proiecte. În schimb, pe fonduri europene închidem cercul naţional de la Gherla, din judeţul Cluj, la Suceava şi avem închis inelul de 400. De acolo putem pleca şi în externă, şi în intern”, a mai explicat Cosmin Nicula.
Ce a mai spus Cosmin Nicula, membru Directorat, CFO Transelectrica:
Transelectrica face bine şi astăzi pot să spun cu mândrie că avem 20 de ani de când suntem listaţi la bursă. Pe 29 august 2006 a fost prima zi când Transelectrica a fost listată la bursă.
O evoluţie corectă şi pragmatică spune că de la plecare, undeva la 16,9 lei per acţiune, în 2007 a avut un vârf de sarcină pe vreo 70 de lei per acţiune, urmând o traiectorie destul de complicată în 2008, perioada când a fost criza financiară, a ajuns undeva la 11 lei per acţiune.
Perioada de consolidare de după, unde Transelectrica a păstrat un echilibru, ca şi marile companii, cred foarte bine stabilizate din punct de vedere financiar, iar din 2024 acţiunea a început să crească, am avut un vârf de 113 lei per acţiune, astăzi suntem undeva la 96 de lei per acţiune.
Piaţa este cea care stabileşte preţul. Şi cred că indiferent de ce ne-am dori noi în companie, acţiunea creşte sau scade în funcţie de reacţiile care sunt percepute de acţionari şi nu numai de cei care ne urmăresc din punct de vedere media şi nu numai, inclusiv politic. Fac aici o paranteză şi îmi place să dau un exemplu, un exemplu negativ, dacă se poate, ca să intrăm şi într-o logică pragmatică.
Anul acesta, la un moment dat, ne-au fost respinse situaţiile financiare. Mă rog, acţiunea în perioada respectivă a scăzut undeva cu 10 lei, iar la întâlnirea pe care am avut-o la vremea respectivă la guvern, le-am spus că tocmai cei care au respins situaţiile financiare au decapitalizat compania cu 73 de milioane de lei.
Motivul nu l-am înţeles atunci, pentru că componenta ca anexă a situaţiilor financiare, şi anume raportul de sustenabilitate, ştiţi că fiecare companie este obligată să facă un raport de sustenabilitate, care este anexă a situaţiilor financiare, acea anexă a fost aprobată şi toate celelalte 18 puncte de pe ordinea de zi, mai puţin situaţiile financiare.
Unul dintre proiectele noastre foarte importante, la care ţin enorm de mult, este partea de digitalizare şi, bineînţeles, transparentizare a activităţii noastre.
Digitalizarea am început-o deja. Este un proces extrem de complex şi care va presupune un aport de resursă umană şi, bineînţeles, şi financiar consistent şi considerabil.
Dar este obligatoriu, mai ales în perioada aceasta, să putem să o facem cât se poate de responsabil.
Totuşi, vorbim de o companie cum este Transelectrica, strategică la nivelul întregului stat român, şi acest proces de digitalizare, imperios necesar în perioada în care ne aflăm acum, să fie făcut cât se poate de transparent, corect, pragmatic şi, ca parteneri, să avem pe toţi colegii noştri şi nu numai, toate companiile unde noi suntem acţionari majoritari, la OPCOM, profit de faptul că este şi doamna director şefa aici, şi de la Teletrans, Smart, astfel încât în întregul nostru să putem să arătăm tuturor persoanelor interesate că Transelectrica este cât se poate de transparentă, corectă şi că politica pe care noi o ducem este în interesul statului român şi al acţionarilor majoritari şi al acţionarilor minoritari, bineînţeles.
Şi la masă chiar am discutat atunci foarte clar şi am spus că aceste situaţii financiare nu vor fi modificate nici peste o săptămână, nici peste trei săptămâni. Ele vor fi depuse la Ministerul de Finanţe conform graficului, în aceeaşi formă aprobată de către Consiliul de Supraveghere, de către directorat şi auditată de către Deloitte. Ei, acţiunea a scăzut, după care şi-a revenit şi, din acest punct de vedere, orice reacţie din piaţă influenţează acţiunea, categoric.
Investitorii, în primul rând, vor să vadă o stabilitate. Stabilitate înseamnă automat şi o garanţie că situaţiile financiare sunt corect întocmite, că reflectă realitatea din piaţă, că programul de investiţii pe care îl avem este respectat ca şi termene de execuţie, că politica de dividend este cea corectă şi undeva cât se poate de sustenabilă, că profitul companiei, chiar dacă noi suntem o companie reglementată, ca şi colegii de la Transgaz, profitul companiei este stabil şi că noi, ca şi companie, predominant acţionariat statul român, nu vom intra niciodată pe piaţă.
Asta doresc acţionarii să vadă: o stabilitate şi că programul de investiţii este respectat şi că valoarea companiei creşte în fiecare an prin politica pe care noi o aducem. Şi aici, un rol foarte important, dacă îmi daţi voie, îl are bursa.
Înainte de Transelectrica, doi ani de zile am fost vicepreşedinte la Curtea de Conturi a României şi, printre altele, am văzut cam tot ce se întâmplă din punct de vedere al modului în care este gestionat banul public în România.
Consider astăzi că bursa, cel puţin din punct de vedere al companiilor listate la bursă, este un fel de Curte de Conturi a tuturor companiilor listate şi nu numai.
Mi-aş dori ca majoritatea companiilor să ajungă să fie listate la bursă, în primul şi în primul rând pentru partea de transparenţă şi de corectitudine a întocmirii documentelor financiare şi, bineînţeles, a procedurilor şi regulamentelor interne, care trebuie să fie cât se poate de transparente şi duse la cunoştinţa fiecărui acţionar, care 0,1%, sau în cazul nostru, cum avem 58,68%, fiecare trebuie să cunoască în acelaşi timp realitatea din teren.
Şi, din acest punct de vedere, credeţi-mă că majoritatea angajaţilor, majoritatea directorilor devin cât se poate de responsabili când vorbim de transparenţă.
Din punctul meu de vedere, cea mai bună este listarea la bursă, da, categoric, dar să fim foarte atenţi în momentul când gândim şi facem acest lucru, pentru că sunt foarte multe companii strategice din punct de vedere al statului român, unde trebuie să fim extrem de atenţi în modul în care ajungem să facem acest lucru.
De exemplu, în 2020, Transelectrica şi-a prioritizat investiţiile 100% din fonduri proprii. În 2026 suntem undeva la 64%, fonduri europene.
În ceea ce înseamnă partea de reparaţii, mentenanţă, toate sunt din fonduri proprii. Nu avem credite bancare luate, doar din fonduri proprii şi suntem cu contractele la zi.
La ora actuală pot să spun că tot ceea ce avem pe Fondul de Modernizare, pe fonduri europene, până la data de 31 decembrie 2030 le vom închide, iar capacitatea de interconexiune, care astăzi se află undeva la 4.500 de megawaţi, va ajunge la 100%, şi anume la 7.000 de megawaţi, pe care România şi-a asumat până în 2030.
Suntem în grafic, contractele sunt semnate, sunt pe fonduri europene, monitorizate din toate punctele de vedere şi sunt convins că, prin politica pe care o avem, ele vor fi realizate, astfel încât toţi solicitanţii noştri să aibă posibilitatea să se raporteze atât pe regenerabile, fotovoltaice, eoliene, şi storage, mai ales în ultima perioadă extrem de important, ţinând cont de evoluţia în ceea ce priveşte producţia de energie electrică din România.
Noi suntem categoric reglementaţi şi avem un tarif. Ăsta este şi motivul pentru care monitorizarea la care suntem supuşi este cât se poate de exigentă, iar acţionarii noştri cunosc îndeaproape toată situaţia, sunt obişnuiţi cu acest lucru.
Cum aş explica eu, în primul rând, consumatorilor? Că asta este o întrebare la care fiecare consumator, că vorbim de consumator industrial sau consumator casnic, trebuie să se gândească: la 100 de lei factură finală la consumatorul final, impactul tarifului de transport al Transelectrica este de 3,6%.
Deci, din 100 de lei, 3,6% reprezintă tariful prin care Transelectrica, în parcursul unui an calendaristic, financiar sau pe o perioadă mai lungă de timp, face toată partea de investiţii, mentenanţă, reparaţii, retehnologizări sau modernizări de staţii. E mult, e puţin? La nivelul României este foarte puţin, la nivelul Europei suntem în mijlocul clasamentului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Grăbiţi formarea unui guvern! Cresc costurile de finanţare, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să împrumute cel puţin încă 5 miliarde de euro de pe pieţele externe
Bursă. Finanţe personale. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecţia din ultima lună
Liberty Galaţi coboară la un preţ minim de 182 mil. euro pentru vânzare. Pe lista investitorilor interesaţi intră chinezii de la Risun, alături de UMB, Jindal şi Metinvest
Dan Şucu, Mobexpert, la lansarea Infinity Nord: Trăim acum înainte de toate o criză de încredere. Anii de acum seamănă cu perioada 2013-2015, dar şi atunci cine a investit a câştigat
Sibiul are industrie germană, dar nu are şcoli ca în Germania. Şcoala într-un singur schimb rămâne un obiectiv dificil: 17.191 de elevi din 21 de şcoli din judeţul Sibiu învaţă în două schimburi
CEC Bank pentru afaceri româneşti. Gigi Nacev, Tempini România, design interior premium: Piaţa din România este extrem de matură pe fondul crizelor prin care a trecut. Avem turbulenţe în aer, dar avionul merge mai departe
Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile
Redport şi Mobexpert au demarat lucrările la Infinity Nord, proiectul de 1.200 de locuinţe de lângă Petrom City, cu prima fază prevândută în proporţie de peste 50%. „În perioadele mai puţin clare, proiectele bune devin şi mai bune“
Cum stă România cu marjele de câştig ale băncilor faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia. Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era în România de 1,31 pp în iulie 2026, în timp ce în Cehia marja era de 1,87 pp, în Ungaria era 3,13 pp şi în Polonia era 3,27 pp.
Dezindustrializare sau doar reechilibrare în Ungaria? Investiţiile industriale uriaşe din timpul premierului Viktor Orban încep să producă şi să contribuie la economie, în timp ce uzine mai mici din diverse sectoare se închid din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de cerere
Cum arată Bursa de la Bucureşti pe harta burselor din Europa Centrală şi de Est: România are doar 18 companii cu o capitalizare mai mare de 500 mil. euro, faţă de 56 la Varşovia şi 35 la Viena. Hidroelectrica, OMV Petrom şi Romgaz fac jumătate din piaţă, o concentrare mai mare decât în Polonia sau Grecia, dar sub cea de la Budapesta şi Praga
Bursă. Neptun Deep şi deprecierea leului împing bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru 2026 la aproape 10 mld. lei, cu 11% peste nivelul aprobat de acţionari în aprilie
ZF Piaţa de capital 2026, vineri: BET e cu 14% sub maxim, dar rulajul zilnic a crescut cu 15%. Cum pot companiile transforma interesul investitorilor în bani pentru dezvoltare?
Cât se câştigă în vârful companiilor de stat: aproape 15.000 de euro net pe lună pentru cel mai bine plătit executiv. Mai mult de 100 de oameni cumulează cel puţin două funcţii
Via Transilvanica Business Fest. Cum creăm o punte stabilă între stat şi privat: statul creează nervura copacului, mediul privat aduce frunzele. Ambii parteneri au nevoie de predictibilitate, corectitudine şi asumarea deciziilor
Angela Manolache, KPMG Consulting: Suntem expuşi la o serie de riscuri din cauza inteligenţei artificiale, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să încetinim, ci că trebuie să construim securitatea odată cu adopţia
ZF Agropower. Cum poate deveni goji o cultură de masă în România şi un motor la export: există piaţa, există produsele, există cererea, trebuie să ne facem cunoscuţi
Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale: zece concluzii. Ziarul Financiar va publica luni 28 septembrie a treia ediţie a anuarului Top 100 companii antreprenoriale.
Business sportiv. Sonia Butuc, unul dintre sportivii care au apărut în rubrica Pariul ZF pe viitorii campioni, intră în top 1000 ITF Pro la nivel mondial
Business sportiv. Super Technologies, susţinută de Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, devine partener strategic al organizaţiei Atlantic Council din SUA şi partener fondator al platformei Power of Sports
Urmează conferinţa ZF Health & Pharma, 28 şi 29 septembrie. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, vine la conferinţa ZF Health & Pharma
ZF Private Health. Reţeaua VitaPlus, cu 25 de clinici în Dolj şi Olt, accelerează extinderea şi deschide două clinici noi, un laborator şi investeşte în imagistică. Compania a pariat pe un spital în Craiova cu 20 de paturi pe spitalizare continuă şi a ajuns la 10 în mai multe sate şi comune din Dolj şi Olt.
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist bursier: Revenirea bursei depinde de trei criterii – reducerea primei de risc, rezultate bune pentru companii în T3 şi intrări constante de bani