Rusia își extinde recrutarea de militari străini în America Latină, iar mărturiile unor recruți și ale familiilor acestora arată cum promisiunile unor câștiguri mari se pot transforma într-un drum către frontul din Ucraina. Un peruan care a fost rănit într-un asalt și a reușit să fugă dintr-un spital rus povestește că a întâlnit zeci de latino-americani în taberele de instrucție și susține că aproape toți sunt acum morți sau dispăruți. Autoritățile de la Lima spun că 459 de peruani luptă pentru Rusia, arată un reportaj realizat de Politico.
Carlos Lenski Davila Vela nu poate spune numele satului ucrainean pe care Rusia l-a trimis să-l cucerească în cadrul unui asalt și nici măcar numele vreunui oraș din apropiere.
Dar, cu ajutorul unui șervețel mototolit și al unui pahar, poate reconstitui cu ușurință locul în care se afla când au apărut dronele, linia de copaci unde a încercat să se adăpostească și locul în care, la doar câțiva metri distanță, unul dintre camarazii săi, un recrut de 19 ani din Kazahstan, a fost lovit și ucis.
Davila Vela, un peruan în vârstă de 36 de ani, recrutat în armata rusă, a rămas cu schije în picior.
Reconstituind apelul său de ajutor către Puma, un columbian în vârstă de 23 de ani, își duce telefonul la gură ca pe o stație radio. „Puma, Puma”, spune el, folosind indicativul columbianului. „Aici Cash. Sunt în viață, dar sunt rănit.”
Pe măsură ce războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina se prelungește, Moscova se îndreaptă tot mai mult către străinătate pentru a găsi soldați pe care să-i trimită pe front.
În condițiile în care recrutarea devine din ce în ce mai dificilă în unele dintre țările pe care Rusia se baza anterior, în special în Africa și Asia, mașina de război a Moscovei se îndreaptă tot mai mult către America Latină.
Printre țările vizate se află Peru, cu o populație de aproximativ 35 de milioane de locuitori. Mărturiile recruților și ale rudelor acestora indică faptul că sute de persoane au călătorit la Moscova numai în prima jumătate a acestui an.
Extinderea campaniei de recrutare a Kremlinului sugerează că, în timp ce președintele Vladimir Putin evită să lanseze o nouă rundă de mobilizare militară pe teritoriul Rusiei, războiul pătrunde tot mai adânc în emisfera vestică.
În Peru, rudele recruților dispăruți au organizat proteste repetate și au făcut presiuni asupra autorităților pentru a interveni, comparând eforturile de atragere a bărbaților pentru a lupta împotriva Ucrainei cu traficul de persoane.
„Observăm o extindere clară a rețelei de recrutare a Rusiei în America Latină”, a declarat un oficial ucrainean din domeniul apărării care lucrează cu prizonieri de război și căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta chestiuni militare sensibile.
„Numărul cazurilor din Peru este în creștere evidentă.” Anul acesta, a adăugat oficialul, se preconizează că numărul luptătorilor străini va atinge un nivel record.
„Sunt foarte mulți latino-americani”, a confirmat Davila Vela într-un interviu acordat în orașul său natal, Pucallpa, din Amazonul peruan. El a descris cele trei tabere de instrucție militară în care a stat înainte de a fi trimis pe front drept o adevărată „bandă rulantă” de recruți străini proaspăt sosiți.
„În fiecare zi, unii sunt trimiși mai departe, iar alții noi sosesc”, a spus el. „Nu se oprește niciodată.”
În cele patru luni petrecute în Rusia și în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, Davila Vela, cunoscut de prietenii săi sub numele de Lenski, estimează că a întâlnit aproximativ 80 de recruți latino-americani, printre care bărbați din Columbia, Panama, Bolivia, El Salvador și Argentina.
Aproape toți, a spus el, sunt acum morți sau dispăruți.
Călătoria lui Davila Vela către linia frontului a început în luna mai, cu un selfie făcut pe principalul aeroport din Lima, Peru. Îl întâlnise pe bărbatul de lângă el, un alt recrut peruan, doar cu puțin timp înainte, dar cei doi au pozat de parcă ar fi fost prieteni de-o viață: îmbrățișați strâns și arătând degetul mare în sus către aparatul foto.
Potrivit unuia dintre recrutorii lor, fotografia urma să le susțină povestea conform căreia erau prieteni aflați într-o călătorie, cu opriri la Paris și Istanbul, înainte de a se îndrepta spre Moscova ca turiști.
Imediat ce ajungeau în Rusia, aceeași persoană îi sfătuise să fie sinceri în privința planului lor real, acela de a se alătura forțelor armate, pentru a trece fără probleme de controlul pașapoartelor.
A funcționat. În fața aeroportului din Moscova îi așteptau doi bărbați îmbrăcați în haine civile, care i-au întâmpinat cu îmbrățișări și sărutări și le-au înmânat o mică sumă de bani în ruble.
Din acel moment, filmările lui Davila Vela capătă atmosfera unui film de acțiune, prezentând recruți cu înfățișare străină în cazărmi și tabere de instrucție militară, pozând în ipostaze de duri cu puștile în mâini.
Într-unul dintre ultimele videoclipuri, înregistrat în iunie, se filmează în interiorul unui camion, alături de aproximativ o duzină de alți oameni îmbrăcați în echipament militar complet.
Apoi a fost trimis pe front. În primii ani ai războiului, majoritatea străinilor care luptau de partea Rusiei proveneau din Asia Centrală, urmați de cetățeni din țări din Africa și Asia de Sud-Est. Cuba și Columbia au furnizat, de asemenea, mii de combatanți.
Însă, în urma reacțiilor diplomatice negative și a eforturilor de combatere a recrutării din multe dintre aceste țări, autoritățile ruse au fost nevoite să se adapteze.
Oficialii ucraineni afirmă că autoritățile militare ruse au introdus, în fapt, o listă de aproximativ patru duzini de țări ai căror cetățeni nu mai sunt recrutați.
America Latină, însă, pare să rămână o țintă deschisă. În timp ce Cuba și Columbia continuă să furnizeze cei mai mulți recruți, Peru a câștigat în importanță, fiind urmat de Brazilia, Ecuador și Argentina.
În primele nouă luni ale anului 2026, au fost luați prizonieri de patru ori mai mulți combatanți latino-americani decât în întreaga perioadă de la începutul invaziei rusești pe scară largă din 2022, a declarat oficialul ucrainean.
Peruanii reprezintă în prezent al treilea grup ca mărime dintre prizonierii de război latino-americani deținuți de Ucraina, ceea ce indică importanța lor crescândă în cadrul forțelor armate ruse.
Autoritățile ucrainene estimează că în rândurile Rusiei se află aproximativ 29.000 de recruți străini.
Aceștia reprezintă doar o mică parte din totalul forțelor ruse, însă oficialii ucraineni subliniază că prezența lor rămâne importantă, obligând Kievul să consume muniție, drone și personal pentru a-i contracara.
„Ei nu sunt doar o statistică”, a declarat oficialul ucrainean din domeniul apărării.
Ministerul de Externe din Peru a declarat într-un comunicat din luna august că are cunoștință de 459 de peruani care luptă pentru Rusia, dintre care 11 au murit și 114 sunt dispăruți.
Rudele recruților dispăruți susțin că această cifră este mult subestimată. Grupurile publice de pe Facebook destinate peruanilor și altor latino-americani aflați în Rusia sunt inundate de un flux constant de postări ale rudelor care încearcă să-și localizeze persoanele dragi sau să le scoată de acolo.
În Peru, un grup privat de WhatsApp, consultat de Politico, destinat persoanelor care caută informații despre rudele care luptă pentru Rusia, are peste 400 de membri și continuă să crească în fiecare zi.
Majoritatea îi caută pe cei dispăruți. Dar sunt și persoane care cer ajutor pentru a-și scoate de acolo rudele.
Una dintre membrele grupului a distribuit un mesaj vocal disperat de la nepotul ei. „Am semnat un contract cu armata rusă, dar totul este o înșelătorie”, se aude el șoptind. „Mai am cel mult între 20 și 30 de zile până când mă vor trimite să ucid. Te rog, fă tot ce poți. Vreau să vin acasă.”
După ce am publicat o postare pe o pagină de Facebook populară în rândul peruanilor care au legături cu Rusia, în care le ceream recruților sau familiilor acestora să mă contacteze, mai multe conturi anonime m-au acuzat că aș fi spion sau că aș încerca să subminez relațiile dintre America Latină și Rusia.
Însă Juan, un recrut în vârstă de 19 ani căruia i s-a acordat anonimatul pentru siguranța sa, ne-a scris din patul de spital dintr-un mare oraș din sudul Rusiei.
Mai grave decât rănile provocate de schije la mână, a spus el, sunt leziunile nervoase. În majoritatea nopților, are coșmaruri în care este urmărit de drone pe linia frontului. Dar, având pașaportul, banii și hainele confiscate, nu a văzut nicio cale de ieșire.
El a spus că a fost recrutat inițial printr-un mesaj direct pe TikTok, după ce a răspuns la un videoclip cu tematică de război cu un emoji de salut. Rușii pe care i-a întâlnit în timpul antrenamentelor și pe linia frontului au încercat să-l protejeze, a spus el. I-au spus că este curajos, dar că a luat cea mai proastă decizie din viața sa.
L-am întrebat dacă este de acord. „Da”, mi-a răspuns el prin mesaj.
Mărturiile adunate de rudele peruanilor care au plecat la război sugerează că mulți știau foarte puțin sau chiar nimic despre ceea ce îi aștepta.
În relatările lor, războiul era o abstracție: o oportunitate de muncă profitabilă și o șansă de a deveni eroi, nu într-o luptă geopolitică, ci prin achitarea datoriilor și îngrijirea familiilor de acasă.
Într-o cafenea din Lima, capitala Peruului, trei rude care încercau să oprească recrutarea au arătat o grămadă uriașă de hârtii conținând sute de dosare ale familiilor bărbaților care plecaseră la război și care acum erau dați dispăruți.
Deși detaliile difereau, se contura un tipar clar. La un moment dat, cineva îi abordase pe acești bărbați cu promisiunea unor sume de bani mai mari decât câștigaseră vreodată sau decât ar fi putut câștiga vreodată.
Cei care și-au manifestat interesul au fost redirecționați către recrutori cu nume precum Cracker, Poncho Pincho și Mustafa, în mare parte peruvieni cu trecut militar sau intermediari columbieni, care le-au aranjat bilete de avion către Rusia.
Pentru unii recruți, experiența anterioară din Irak făcea ca oferta să pară o aventură foarte bine plătită.
Un număr considerabil dintre ei lucraseră pentru un subcontractant al guvernului SUA, asigurând paza ambasadei și a altor complexe diplomatice de acolo, și își aminteau cu drag de acea experiență.
Odată ajunși în Rusia, însă, au descoperit că cele două situații erau la polii opuși. În multe cazuri, recruții au fost nevoiți să-și folosească primele venituri pentru a-și cumpăra propriul echipament, veste, stații radio și alte echipamente, de la comandanții lor.
În grupul peruvian de pe WhatsApp, o rudă a postat o fotografie cu bărbați fără tricouri, legați de un copac, cu trupurile acoperite de vânătăi grave despre care ea susținea că au fost cauzate de bătăi.
Alți recruți au descris familiilor lor abuzuri similare. „Mi-a spus că trăia într-un iad”, a spus Karina Huaura Chávez, al cărei soț, un gardian de închisoare cu experiență militară, a plecat în Rusia în luna martie.
„Cei care nu înțelegeau instrucțiunile erau bătuți, unii până la pierderea cunoștinței.”
După ce Peru a ales un nou președinte, Keiko Fujimori, în iulie, rudele i-au trimis o scrisoare prin care îi cereau să intervină. Ca răspuns, acestea au fost invitate în august la o întâlnire cu ușile închise cu, printre alții, ministrul peruvian de externe, Carlos Espá, și ambasadorul Rusiei.
Rușii păreau să ia în considerare plângerile lor potrivit cărora recrutarea constituia trafic de persoane, peruvienii fiind induși în eroare pentru a semna contracte.
Șase zile mai târziu, însă, ambasada a emis o declarație pe rețelele sociale în care afirma că bărbații s-au înrolat în armată de bunăvoie și că Moscova „apreciază foarte mult” „contribuția” lor la război.
Pentru familii, a fost ca o lovitură în stomac. Vladimir Rouvinski, expert în relațiile dintre America Latină și Rusia și profesor la Universidad Icesi din Cali, Columbia, afirmă că Rusia a reușit să convingă țările din America Latină să rămână neutre în războiul său împotriva Ucrainei.
„Guvernele din America Latină nu vor să aibă probleme cu Rusia”, a spus el. „Ele consideră că cea mai bună poziție este să nu se amestece.”
Rusia și-a manifestat, de asemenea, disponibilitatea de a lua măsuri de represalii împotriva guvernelor care susțin Ucraina.
Când, în 2024, Ecuadorul a luat în considerare transferul către Statele Unite ale Americii al unor echipamente militare care ar fi putut fi utilizate în Ucraina, Moscova a blocat importurile de banane, forțând țara să-și retragă decizia.
Multe țări din America Latină depind, de asemenea, de Rusia pentru îngrășăminte azotate la prețuri reduse.
După o perioadă îndelungată de instabilitate politică, Peru ar putea fi deosebit de vulnerabil la influența Moscovei, a afirmat Rouvinski.
Nici ambasada Rusiei, nici Ministerul Afacerilor Externe din Peru nu au răspuns solicitării de comentarii din partea Politico.
Frustrați de reacția guvernului lor, rudele au căutat modalități alternative și informale de a-și ajuta membrii familiei. Ele își împărtășesc contactele obținute cu greu ca pe o monedă de schimb prețioasă.
Printre acestea se numără contactul unui bărbat din Rusia care percepe 500 de dolari pentru a stabili locul în care se află și starea unui recrut, cu o taxă suplimentară pentru vizitele la morgă.
Un alt bărbat poate ajuta răniții să fugă din spitale atunci când supravegherea este la cel mai scăzut nivel.
Până în prezent, se știe că doar patru peruani au reușit să evadeze. Davila Vela este unul dintre ei. L-am întâlnit la 25 de zile după ce a evadat dintr-un spital din orașul rus Stary Oskol, situat în apropierea Ucrainei.
Citește și: Rusia plănuiește „ceva important” în acest an, avertizează ministrul de externe al unei țări UE. „Putin mai are două cărți de jucat”
A fost nevoit să folosească o parte din bonusul său de semnare, în valoare de 20.000 de dolari, pentru a plăti 1,2 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 14.000 de dolari, către doi bărbați ruși, unul dintre ei fost mercenar Wagner, pentru a-l duce cu mașina la ambasada Peruului din Moscova.
Acolo, personalul ambasadei a reușit să-l urce într-un zbor spre Lima în aceeași zi. În timpul unei mese la un restaurant de ceviche, pe fondul muzicii salsa, Davila Vela și-a povestit experiența din Rusia și, în special, cele cinci zile petrecute pe linia frontului din estul Ucrainei, cu detalii cinematografice și efecte sonore incluse.
A spus că fusese convins de un prieten să accepte rolul de operator de drone, departe de zonele de luptă activă, dar s-a trezit inclus într-o unitate de asalt.
Alături de recruții străini se aflau ruși mobilizați, mulți dintre ei bătrâni sau bolnavi, unii incapabili chiar să o ia la fugă. Davila Vela a imitat dronele care îi terorizau cu un „eee” ascuțit și cu gesturi ale mâinilor care le urmăreau traiectoria.
Singurul moment în care a părut să rămână fără cuvinte a fost când l-am întrebat ce le-ar spune ucrainenilor pentru a le explica de ce a venit pe pământul lor, punându-i în pericol pe ei și pe familiile lor.
S-a împiedicat în cuvinte, a tăcut, apoi a încercat din nou. În cele din urmă, a spus: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că a intervenit și m-a rănit, astfel încât să pot pleca de acolo fără să ucid pe nimeni.”
Acum, a spus el, spera să „salveze vieți” spunând adevărul despre război pe TikTok. Dar nu-și făcea iluzii că acest lucru ar opri eforturile de recrutare care, în prezent, includ bannere generate de inteligența artificială și chatboți.
Cu două zile înainte, o femeie disperată din cartierul său bătuse la ușa lui în căutarea unor informații despre fiul ei, care plecase în Rusia la sfârșitul lunii mai.
Davila Vela i-a spus ce a învățat din propria experiență: că, odată ce recruții sunt trimiși în luptă, mulți nu rezistă mai mult de patru sau cinci zile înainte de a fi răniți sau uciși.
Citește și: Vucic a discutat cu Putin la telefon: Serbia speră să obţină o nouă prelungire a acordului de gaze cu Rusia
În iulie, directorul CIA, John Ratcliffe, a declarat că speranța medie de viață a unui recrut rus este între 20 și 30 de minute.
Davila Vela însuși văzuse câmpuri presărate cu cadavre în descompunere. „Este adevărat ce se spune despre noi, că suntem carne de tun”, a spus el. „Comandanții știu că te îndrepți spre moarte, dar misiunea este să cucerești un sat sau un oraș, chiar dacă doar 50 din 1.000 reușesc să scape cu viață.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News