Cred că una dintre cele mai mari oportunităţi de investiţii din România se află în companiile care sunt încă prea mici pentru a intra pe radarul marilor investitori. O fabrică dintr-un oraş mic, o afacere de familie care şi-a depăşit piaţa locală, un producător care are comenzi, dar nu poate finanţa următoarea etapă. Acolo există potenţial, însă drumul până la capital este mult mai lung decât pare dintr-un birou din Bucureşti.
Eu văd economia românească ruptă în două. La bază sunt multe companii mici, fragmentate, insuficient capitalizate, dependente de fondator. Sus sunt companiile mari, cu management, proceduri şi dimensiunea necesară pentru a atrage investitori instituţionali. Între cele două există prea puţine trepte. Ne lipseşte o clasă de mijloc a companiilor, suficient de solidă încât să poată creşte mai departe fără ca fiecare investiţie să devină un pariu pe supravieţuire.
Pentru un investitor de pe bursă, problema aceasta poate părea îndepărtată. El are deja companii din care să aleagă şi urmăreşte rezultate, dividende, preţuri. Dar de unde vor veni următoarele companii în care va putea investi? O piaţă de capital se dezvoltă şi prin ceea ce se întâmplă înaintea listării: firme care îşi pun ordine în finanţe, îşi consolidează poziţia într-un sector şi învaţă să lucreze cu alţi acţionari.
De aceea, eu cred foarte mult în consolidare. O clinică poate deveni parte dintr-o reţea, un producător local poate intra într-un grup care are distribuţie şi putere de negociere, mai multe afaceri complementare pot construi împreună o prezenţă regională. Nu ajunge să aduni cifrele de afaceri. Trebuie să poţi conduce companiile împreună, să investeşti în tehnologie şi să păstrezi ceea ce le făcea bune înainte de asociere.
Partea aceasta este mai dificilă decât o arată un plan de investiţii. Poţi cumpăra utilaje într-un calendar relativ previzibil. Schimbarea felului în care o companie ia decizii durează mai mult. Un antreprenor care a hotărât singur douăzeci de ani trebuie să accepte că bugetul se discută, că rezultatele se explică şi că alţi oameni pot decide diferit. Iar managerul venit din afară trebuie să înţeleagă afacerea înainte să încerce să o schimbe.
De aici a pornit şi primul ciclu investiţional al Impetum Group. Veneam din restructurare şi vedeam limita intervenţiei fără capital: poţi pune ordine într-o companie, dar ea are nevoie şi de resurse pentru a merge mai departe. Am construit o platformă care să ajungă în mai multe etape ale vieţii unei afaceri, de la început până la maturitate. Am vrut să creştem companii pe care investitorii mari încă nu le vedeau.
Cred în continuare în această idee. Experienţa ne-a arătat însă cât de diferite pot fi ritmul unei companii şi aşteptările celui care a pus banii. Noi urmăream dezvoltarea portofoliului şi accesul la o categorie nouă de capital. Investitorii se uitau, pe bună dreptate, şi la momentul în care capitalul începe să se întoarcă. Am înţeles că această discuţie trebuie purtată de la început şi reluată când planurile se schimbă.
La Impetum Investments, pierderea netă din primul semestru al anului 2026 a fost de 9 milioane de lei, faţă de 10,8 milioane în perioada similară din 2025. Portofoliul avea, la 30 iunie 2026, o valoare estimată de piaţă de aproximativ 155,4 milioane de lei. Această valoare nu reprezintă numerar disponibil. Am subestimat timpul necesar pentru a o transforma în lichiditate, în raport cu scadenţele finanţării. Acum lucrăm la valorificarea investiţiilor şi la reaşezarea obligaţiilor, pentru a corela finanţarea cu ritmul de maturizare a portofoliului, urmărind totodată să îi protejăm valoarea. Lecţia este să ţinem cont de acest decalaj încă de la structurarea investiţiei.
În următorul ciclu al Impetum Group, vreau să folosim împreună experienţa de investiţii şi cea de restructurare, cu o perspectivă regională şi cu o deschidere mai mare către capitalul instituţional. Pentru mine, aceasta înseamnă şi o selecţie mai atentă a situaţiilor în care putem interveni. O companie care nu mai poate lua un credit poate avea în continuare produse bune şi clienţi. Trebuie însă să înţelegi dacă finanţezi o transformare posibilă sau doar mai cumperi câteva luni.
Capitalul răbdător presupune un orizont de investiţie convenit de la început. Investitorii instituţionali pot susţine asemenea proiecte dacă ele corespund mandatului lor, dar accesul la acest capital se câştigă. Administratorii trebuie să arate cum selectează investiţiile, cum controlează riscurile şi cum urmăresc să returneze capitalul. Companiile trebuie să accepte transparenţa şi disciplina. Nevoia de dezvoltare a economiei nu poate fi un argument pentru coborârea standardelor de investiţie.
Aş vrea ca discuţia despre economia României să ajungă mai des aici: ce companii putem ajuta să treacă la nivelul următor şi cine îşi asumă munca aceasta? Nu cred că vom construi suficientă prosperitate aşteptând doar revenirea consumului. Avem nevoie de afaceri mai productive, capabile să se extindă dincolo de piaţa lor de origine. Pentru investitorii de astăzi, acolo se pregătesc oportunităţile de mâine.
Andrei Cionca, fondator Impetum Group
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Grăbiţi formarea unui guvern! Cresc costurile de finanţare, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să împrumute cel puţin încă 5 miliarde de euro de pe pieţele externe
Bursă. Finanţe personale. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecţia din ultima lună
Liberty Galaţi coboară la un preţ minim de 182 mil. euro pentru vânzare. Pe lista investitorilor interesaţi intră chinezii de la Risun, alături de UMB, Jindal şi Metinvest
Dan Şucu, Mobexpert, la lansarea Infinity Nord: Trăim acum înainte de toate o criză de încredere. Anii de acum seamănă cu perioada 2013-2015, dar şi atunci cine a investit a câştigat
Sibiul are industrie germană, dar nu are şcoli ca în Germania. Şcoala într-un singur schimb rămâne un obiectiv dificil: 17.191 de elevi din 21 de şcoli din judeţul Sibiu învaţă în două schimburi
CEC Bank pentru afaceri româneşti. Gigi Nacev, Tempini România, design interior premium: Piaţa din România este extrem de matură pe fondul crizelor prin care a trecut. Avem turbulenţe în aer, dar avionul merge mai departe
Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile
Redport şi Mobexpert au demarat lucrările la Infinity Nord, proiectul de 1.200 de locuinţe de lângă Petrom City, cu prima fază prevândută în proporţie de peste 50%. „În perioadele mai puţin clare, proiectele bune devin şi mai bune“
Cum stă România cu marjele de câştig ale băncilor faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia. Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era în România de 1,31 pp în iulie 2026, în timp ce în Cehia marja era de 1,87 pp, în Ungaria era 3,13 pp şi în Polonia era 3,27 pp.
Dezindustrializare sau doar reechilibrare în Ungaria? Investiţiile industriale uriaşe din timpul premierului Viktor Orban încep să producă şi să contribuie la economie, în timp ce uzine mai mici din diverse sectoare se închid din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de cerere
Cum arată Bursa de la Bucureşti pe harta burselor din Europa Centrală şi de Est: România are doar 18 companii cu o capitalizare mai mare de 500 mil. euro, faţă de 56 la Varşovia şi 35 la Viena. Hidroelectrica, OMV Petrom şi Romgaz fac jumătate din piaţă, o concentrare mai mare decât în Polonia sau Grecia, dar sub cea de la Budapesta şi Praga
Bursă. Neptun Deep şi deprecierea leului împing bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru 2026 la aproape 10 mld. lei, cu 11% peste nivelul aprobat de acţionari în aprilie
ZF Piaţa de capital 2026, vineri: BET e cu 14% sub maxim, dar rulajul zilnic a crescut cu 15%. Cum pot companiile transforma interesul investitorilor în bani pentru dezvoltare?
Cât se câştigă în vârful companiilor de stat: aproape 15.000 de euro net pe lună pentru cel mai bine plătit executiv. Mai mult de 100 de oameni cumulează cel puţin două funcţii
Via Transilvanica Business Fest. Cum creăm o punte stabilă între stat şi privat: statul creează nervura copacului, mediul privat aduce frunzele. Ambii parteneri au nevoie de predictibilitate, corectitudine şi asumarea deciziilor
Angela Manolache, KPMG Consulting: Suntem expuşi la o serie de riscuri din cauza inteligenţei artificiale, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să încetinim, ci că trebuie să construim securitatea odată cu adopţia
ZF Agropower. Cum poate deveni goji o cultură de masă în România şi un motor la export: există piaţa, există produsele, există cererea, trebuie să ne facem cunoscuţi
Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale: zece concluzii. Ziarul Financiar va publica luni 28 septembrie a treia ediţie a anuarului Top 100 companii antreprenoriale.
Business sportiv. Sonia Butuc, unul dintre sportivii care au apărut în rubrica Pariul ZF pe viitorii campioni, intră în top 1000 ITF Pro la nivel mondial
Business sportiv. Super Technologies, susţinută de Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, devine partener strategic al organizaţiei Atlantic Council din SUA şi partener fondator al platformei Power of Sports
Urmează conferinţa ZF Health & Pharma, 28 şi 29 septembrie. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, vine la conferinţa ZF Health & Pharma
ZF Private Health. Reţeaua VitaPlus, cu 25 de clinici în Dolj şi Olt, accelerează extinderea şi deschide două clinici noi, un laborator şi investeşte în imagistică. Compania a pariat pe un spital în Craiova cu 20 de paturi pe spitalizare continuă şi a ajuns la 10 în mai multe sate şi comune din Dolj şi Olt.
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist bursier: Revenirea bursei depinde de trei criterii – reducerea primei de risc, rezultate bune pentru companii în T3 şi intrări constante de bani